Concurs “România Evanghelică 10.000″ – Ultima zi

Premii: 3 seturi de cîte 10 cărți și un premiu de 10 filme DVD.

Vezi: Concurs “România Evanghelică 10.000″

Conferință Peniel de apologetică la Oradea

www.peniel.ro

Michael Craven: The Best Apologetic

“Unfortunately, too often many Christians confuse acceptance of the person with approval of either their mistaken religious notions or lifestyle, and therefore justify avoiding these altogether.

However, Jesus attacked this false notion in the parable of the Good Samaritan. In speaking to the Pharisees-who were very conservative in both their doctrinal beliefs and practices-Jesus exposed their hypocrisy for passing by the dying man without getting involved, lest they approve his lifestyle and religion. The problem with the Pharisees is one all too common among many conservative Christians today. The desire to stand for the truth, to reject ungodliness in both religious doctrine and practice, leads them to confuse the acceptance of people with the approval of their beliefs and actions. How tragic.

I will continue to seek knowledge and understanding in an effort to grow in my relationship with the Lord and to be a compelling witness for the gospel, but above all, I pray that my desire to know never exceeds my desire to love my neighbor. It is with the overwhelming love of Christ that we must engage the culture and look beyond ideologies to see the person that God in his providence has placed in our path. May we love those people in the way that Christ first loved us; let this be what motivates our desire to “give an answer.” This is the best and most biblical apologetic!”

The Christian Post

Alister McGrath despre apologetică

“Pentru creștini, apologetica poate fi gândită ca funcționând în două moduri diferite și pe care le-am putea descrie pe unul ca fiind ‘obiectiv’, iar pe celălalt ca fiind ‘subiectiv’. În mod obiectiv, apologetica îi asigură pe cei dinăuntrul Bisericii cu privire la credibilitatea credinței creștine. Ea urmărește să le ofere credincioșilor o asigurare cu privire la credibilitatea evangheliilor, a realității morții și învierii lui Hristos și cu privire la intepretarea acestor evenimente în doctrinele creștine, precum cea a dumnezeirii lui Hristos. Apologetica le furnizează creștinilor răspunsuri pentru unele întrebări cu care ei înșiși se frământă și, astfel, le permite să rezolve problemele respective. Iar acest lucru înseamnă că ei vor fi mai bine echipați să administreze aceste întrebări când le sunt puse de alți căutători.

Din punct de vedere subiectiv, apologetica creează un climat de încredere intelectuală. Prin aceasta, nu înțeleg aroganță sau autosuficiență, ci o încredere liniștită potrivit căreia credința creștină este, mai întâi, adevărată și, mai apoi, cu adevărat funcțională. Asta înseamnă că uin credincios ajunge ‘să se simtă bine’ în ce privește credința sa – nu atât în ce privește aspectele individuale ale credinței, ci credința în întregul său. Prin apologetică se construiește o încredere în evanghelia creștină în întregul ei și, astfel, creează o atmosferă de încredere înlăuntrul Biserici – climat de încredere care, la rândul său, hrănește evanghelizarea și creșterea Bisericii. Așa că apologetica hrănește credința oamenilor, încurajează și sprijină câștigarea celor dinafara Bisericii.”

Alister McGrath – Îndoială și credință, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca, 2009, 140 pag.

Conferința de apologetică “Argumente pentru apărarea credinţei creştine”

Conferința va avea loc la Biserica Baptistă Maranata din Arad în 17-18 iulie.

Câteva dintre temele conferinței:

Relativismul Moral
Pluralismul Religios
Credibilitatea Minunilor prezentate în Scripturi
Veridicitatea Noului Testament

Participă:

Rick Gerhardt
Radu Gheorghiţă
Vlad Criznic
Daniel Cioban
Emanuel Popa

Detalii: maranataarad.ro

Apologetica creștină în lumea postmodernă

Timothy R. Philips & Dennis L. Okholm, Apologetica creștină în lumea postmodernă, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2007

În paginile cărții sunt discutate trei răspunsuri posibile la postmodernitate: Primul consideră viabilă și preferabilă în continuare apologetica evidențialistă tradițională. Cel de-al doilea găsește incitantă critica postmodernă la adresa creștinismului și a culturii occidentale, dar îi respinge trăsăturile centrale. În sfârșit, a treia soluție sugerată apreciază că aspectele cheie ale postmodernității ar putea fi însușite de creștinism în scopul apărării poziției sale.

Deosebit de utile sunt capitolele ce discută în lumina postmodernității problemele cu care se confruntă biserica locală. Editorii volumului, împreună cu John Stackhouse, adaugă la rândul lor niște eseuri introductive deosebit de interesante, care îl ajută pe cititor să se orienteze în vastul domeniu al postmodernității și printre diferitele strategii apologetice propuse.

CUPRINS

I. DEFINIȚII: APOLOGETICA ȘI POSTMODERNITATEA

1. Introducere / Timothy R. Phillips și Dennis Okholml
2. Pragmatica postmodernității / Roger Lundin
3. De la arhitectură la argument: Resursele istorice ale apologeticii creștine / John G. Stackhouse jr

II. APOLOGETICA MODERNITĂȚII

4. Schleiermacher ca apologet: O revalorizare a părintelui teologiei moderne / Nicola Haggard Creegan
5. Mântuirea incorectă politic / Willam Lane Craig

III. APOLOGETICA ÎNTRE MODERNITATE ȘI POSTMODERNITATE

6. Despre a fi nebun pentru Cristos și idiot pentru nimeni: Logocentricitate și postmodernitate / James W. Sire

IV. APOLOGETICA POSTMODERNITĂȚII

7. Față în față cu scalpelul postmodern: Poate credința creștină să reziste deconstrucței? / Richard Middleton si Brian J. Walsh
8. Nu există adevăr obiectiv, ceea ce este bine / Philip D. Kennson

V. BISERICA ÎNTR-UN CADRU POSTMODERN

9. Apologetica creștină în tradiția afro-americană / Ronald Potter
10. Biserica văzută ca apologie: Sugestii pentru o sociologie a cunoașterii / Dennis Hollinger
11. Evanghelizarea Bisericii / Douglas Webster

Note
Bibliografie
Lista autorilor

Apologetică creștină – Norman Geisler

Norman Geisler, Apologetică creștină, Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois, 1992

Partea întîi examinează diferite teste pentru adevăr cu scopul de a stabili o bază pentru testarea adevărului diferitelor concepții despre lume și viață.

Partea a doua aplică testele pentru adevăr la diferite concepții despre lume și viață, și conchide că teismul este singura concepție adecvată.

Partea a treia lucrează în contextul unei concepții teiste despre lume și viață cu scopul de a verifica afirmațiile unice ale creștinismului istoric cu privire la divinitatea lui Cristos și cu privire la autoritatea Bibliei.

CUPRINS

I. METODOLOGIE

1. Agnosticismul
2. Raționalismul
3. Fideismul
4. Experiențialismul
5. Evidențialismul
6. Pragmatismul
7. Combinaționalismul
8. Formularea unor teste adecvate pentru adevăr

II. APOLOGETICA TEISTĂ

9. Deismul
10. Panteismul
11. Panenteismul
12. Ateismul
13. Teismul

III. APOLOGETICĂ CREȘTINĂ

14. Naturalismul și supranaturalul
15. Obiectivism și istorie
16. Credibilitatea istorică a Noului Testament
17. Dumnezeirea și autoritatea lui Isus Cristos
18. Inspirația și autoritatea Bibliei

Apologetica

Apologetica clasică se numeşte astfel deoarece este metoda folosită de-a lungul secolelor, începând cu primii gânditori creştini şi până astăzi. Sunt folosite argumente pentru dovedirea existenţei lui Dumnezeu dintre care cele mai acceptate sunt argumentul cosmologic, cel teleologic şi cel moral. Exponenţi: Norman Geisler şi Willian Lane Craig.

Apologetica probatorie diferă faţă de cea clasică prin faptul că nu consideră necesar să dovedească teismul înaintea celorlalţi paşi. Unul din cei mai cunoscuţi apologeţi care foloseşte o astfel de abordare este Josh McDowell.

Apologetica experienţială afirmă că un argument foarte puternic pentru adevărul creştin este experienţa religioasă. Unii apelează la experienţa religioasă existenţială, accesibilă tuturor. Printre existentialişti se numară Soren Kierkegaard şi Karl Barth.

Apologetica istorică accentuează doar palierul istoric de argumentare. Deoarece credinţa creştină este una istorică, susţinătorii acestui model consideră că dovezile istorice sunt suficiente pentru atestarea întregului adevăr al creştinismului, inclusiv existenţa lui Dumnezeu. Reprezentanți: John Warwick Montgomery şi Gary Habermas.

Apologetica presupoziţionalistă afirmă că apărarea credinţei creştine trebuie să se facă de pe fundamentul anumitor presupoziţii de bază. Partizanii acestei abordări susţin că fără postularea unor adevăruri creştine fundamentale (cum ar fi Trinitatea şi revelaţia Acesteia în Scriptură) nu este posibil să explici sau să justifici universul, viaţa, istoria sau limbajul. Cei mai cunoscuţi presupoziţionalişti sunt Gordon Clark şi Cornelius Van Til.

Cele 5 tipuri de apologetică prezentate în limba română în articolul Apologetica pe blogul SOCLU (Societatea Clujeană de Apologetică) sînt preluate din Norman Geisler, Baker Encyclopedia of Christian Apologetics, Grand Rapids, Michigan: Baker Academic, 2006, p. 41-44.